Istoria tinutului

 

Alaska este un stat tanar si dinamic in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane, cat si in privinta geologiei sale. Plutind pe mantaua semisolida a Pamantului, platoul Pacificului se misca lent spre nord-est catre platoul nord-american. Avand in general o densitate mai mare, placa Pacificului se scufunda sau aluneca sub platoul nord-american. Muntii masivi din Alaska sunt rezultatul acestei intalniri tectonice. Aceste miscari si ciocniri usoare ale placilor produc, de asemenea, cutremure si o activitate vulcanica. Mai mult de 15 vulcani activi mocnesc in Peninsula Alaska. Dovezi ale eruptiilor din trecut sunt numeroase.

Clima

 

Sunt doua lucruri foarte importante de invatat in ceea ce priveste clima din Alaska: vremea se poate schimba rapid si chiar se intampla acest fapt, iar al doilea: Alaska este un stat mare si clima variaza foarte mult in functie de locul in care te afli. Mai mult de 3.000 km separa Attu, de capatul salbatic al Insulelor aleutine, de Arctic National Wildlife Refuge, din prtea de nord-vest al statului. Cam aceeasi distanta se afla si intre Ketchikan, din sud-est, si Barrow, din nord-vest. Deloc surprinzator, clima din fiecare zona este diferita. Indiferent unde te afli in Alaska, vara vei vedea soarele la miezul noptii. In timpul verii, partea de nord a Pamantului se inclina catre soare si, cu cat mergi spre nord, cu atat perioada de stralucire a soarelui creste.

Peisaje

 

Asa cum este si de asteptat intr-un tinut atat de intins, in Alaska exista multe habitate variate, de la dune la campuri de gheata. Cu toate acestea, statul poate fi separat in trei mari zone de vegetatie: padurile temperate de coasta, taigaua si tundra. Paduriele temperate umede – cu ploi abundente-acopera insulele si zona de coasta din partea de sud-est si centru-sud a statului Alaska, precum si o mica parte din sud-vest. In padurile umede de coasta, molidul de Alaska si tuga sunt cele mai numeroase plante, desi exista si conifere, cum ar fi cedrul sau pinul. Aceste paduri sunt singurele din Alaska ce au copaci ce rivalizeaza cu arborii aclimatizati de 61-76 m din British Columbia, Washington si Oregon. Pe cealalta parte a muntilor de coasta, spre interior, incepe padurea boreala sau taigaua. Cuvantul ”taiga” este denumirea ruseasca a padurii de conifere si este un termen des folosit. Tundra este tinutulcare se intinde dincolo de liziera, unde frigul naprasnic, anotimpul scurt prielnic vegetatiei, solul rarefiat si vanturile violente fac imposibile existenta copacilor.

Vietuitoarele salbatice

Orice discutie despre Alaska trebuie sa inceapa cu ursi. Unii turisti care merg in Alaska abia ies afara de frica ursilor, iar altii cutreiera padurile fara a se gandi o clipa la ei. Ursii grizzly sunt bruni si cei negri traiesc si ei in Alaska, acesta fiind singurul stat in care se gasesc toate speciile nord-americane de ursi. Alt urs, Kodiak, este de fapt o subspecie a ursului grizzly/brun. Este izolat din punct de vedere fizic si genetic si are craniul de o forma putin diferita. Unii locuitori isi fac mai multe griji din cauza elanilor, decat a ursilor. Necunoscatorii cu greu se alrmeaza din cauza unui erbivor, dar elanii sunt la fel de mari ca un urs brun, la fel de rapizi, mult mai des intalniti si mai temperamentali, mai ale femelele care au pui. Cu toate acestea e  mai usor sa te descurci cu un elan decat cu un urs. Nu toate vietuitoarele interesante din Alaska au blana. Exista peste 400 de specii de pasari care fie traiesc, fie migreaza aici, printre care si unele specii asiatice.

Ketchikan

 Oamenii sunt deseori intampinati de ploaie cand ajung in acest oras faimos pentru clima sa umeda. Dar pescuitul sportiv si unele atractii naturale sau urbane compenseaza din plin neplacerile aduse de vreme. Multi turisti vin aici pentru a prinde somon si halibut. Abundenta somonilor si a lemnului a stat la baza fondarii orasului in anii 1889. in anii 1930, peste 12 fabrici produceau anual un milion jumatate de conserve de somon, dandu-i orasului Ketchikan reputatia de capitala mondiala a somonului. Aceste cifre au scazut, dar industria este o parte stabila a economiei in regiune. In prezent, turismul este de un domeniu care ofera multe locuri de munca, in principal asigurand servicii celor aproape 850.000 de turisti care sosesc aici pe vase de croaziera in fiecare an.

Wrangell

 Calatorii care cauta savoarea autentica din Alaska de Sud-est trebuie sa mearga la Wrangell. Situat in capatul nordic al Insulei Wrangell, acest oras prietenos, 2.000 de locuitori, este locul in care turistii pot incepe o discutie cu localnicii intr-o cafenea sau in timp ce privesc barcile de pescuit de pe chei. Wrangell este si locul de plecare spre Ghetarul LeConte, Observatorul animalelor salbatice de la Anan si raul Stikine, toate comori ale regiunii de sud-est. Wrangell Visitor Center se afla in James and Elsie Nolan Center, ocupat in cea mai mare parte de Wrangell Museum. Acest muzeu este mult mai mare si mai frumos decat s-ar astepta cineva sa gaseasca intr-un oras atat de mic.

Petersburg

 Mandru de originile sale norvegiene, Petersburgul se prezinta ca fiind ”Mica Norvegie” din Alaska. Cu toate acestea, micul oras si imprejurimile sale minunate de la capatul nordic al Insulei Mitkof (muntii si stramtorile le-au reamintit fondatorilor orasului de tinutul fiordurilor din norvegia natala) ofera si altceva in afara frumusetii norvegiene. Industria principala a orasului este evidenta inca de pe tarmul marii. Trei porturi alaturate, care gazduiesc sute de barci cu remorchere, barci cu plase, pescadoare si alte ambarcatiuni pentru pescuit fac din Petersburg un port de pescuit dintre cele mai frumoase. Unele fabrici de procesare a pestelui pot fi vizitate.